Negocierea in cuplu

EA si EL.

EA, frumoasa, perfecta!

El, fermecator, perfect!

El s-a dat de ceasul mortii si a ucis toti zmeii doar ca sa fie cu ea.:D

El fara cal alb, ea fara palat de clestar.

S-au placut, s-au indragostit, s-au casatorit!

….si au trait fericiti pana la adanci batraneti!  eh nah?!! chiar asa?!

Sa schimbam un pic firul povestii.

In living,  are loc o cearta, sa avem pardon o discutie in contradictoriu!😀 . El vrea la munte, ea vrea la mare!

Ea: Puiut’, mergem unde vrei tu, dar adu-ti aminte ca medicul ti a zis ca o sa-ti faca bine aerul de mare!

El:..(schimonosit tot)..Bine scumpa, mergem la mare! (vrei la mare ai?Lasa ca o sa stau numai in fata TV-ului si ma voi uita nonstop la toate meciurile posibile si nici cu scripetele nu o sa ma poti muta😀 )

Ea: (bonsumflata)..da , am inteles . de fapt nu vrei sa mergi…:(((mereu facem cum vrei tu si iese rau..!!!

El: Nu fi isterica!!!

Ea: Nu sunt isterica! Boule!!!

🙂

Si au trait fericiti pana ce ..moartea ii va desparti??? In ritmul asta da, cu siguranta!:)))

Astfel ca daca nu s-a ajuns „inca” la genul de conflicte , ex: NATO ataca Libia, in care ea arunca in el cu palystation-ul lui favorit iar el ii baga mainile in par (unde e clar ca e nevoie de ajutorul unui specialist!!!!) mai exista o solutie!

Solutia?

Unii dintre noi vom spune pai asta e! Ne intelegem bine, de bine..nu..asta e! sau ..si mai bine..”ce..fiecare se mai cearta”

Intrebarea este urmatoarea: obtineti ceva util din aceste certuri? Pentru ca de cele mai multe ori nu ne dorim decat sa ne aparam (ne scoatem scutul si platosa) ca doar trebuie sa demonstram ca singurul vinovat e celalalt si in niciun caz noi.:D

Conflictele aduc alte conflicte, ambii parteneri dorindu-si sa-si dovedeasca superioritatea.

E destul de „incredibil” ce fel functioneaza creierasul nostru, nu? Caci daca cu putin timp in urma printul si printesa erau cei mai buni prieteni, amanti, iubiti..orice.acum..acum deja fiecare isi doreste sa-i fie superior celuilalt! dar nu e incredibil deloc, e perfect normal sa se intample asa si astfel fac referire la un alt post „Dragostea. Chimie sau mai mult de atat?” unde afirm ca de fapt dragostea e da fapt chimie, si dupa o perioada de timp devenim imuni unul la celalalt.:) devenind astfel din nou..noi insine!

Cati dintre noi au intelepciunea de a se opri si efectiv de a incerca sa negocieze o stare de armonie in relatie?

O sa fac o paranteza, explicandu-va de nu-mi plac mie certurile.

Sunt incapatanata! recunosc de cand ma stiu. Mi s-a spus si mi se spune des. Dar asta o pun pe seama faptului ca am avut o copilarie in care eram des criticata si din pacate nu intotdeauna in mod constructiv. Nu_mi placea chestia asta deloc. Nu face bine la stima de sine, chiar deloc. Insa uram certurile si inca le urasc. Tipete, urlete..eu am dreptate..ba eu!!!!

Nu. e clar nu-i de mine!

Prefer discutiile, prefer negocierea.

Ce inseamna negocierea pentru mine?

* Negocierea inseamna respect fata de partenerul meu, pe care il consider egal.

*Negocierea inseamna intelepciune. Vreau o solutie pe termen lung, nu un orgoliu certaret.

*Negocierea nu inseamna repros, inseamna asezarea prioritatilor noastre pe „hartie” ca parteneri intr-o relatie. Inseamna comunicarea emotiilor si trairilor mele interioare fara a face acuze.

*Negocierea inseamna constientizarea ca suntem 2 intr_o relatie, si nu unul singur.

*Negocierea nu inseamna manipulare ..decat intr-o anumita masura, dar si manipularea asta e negativa si pozitiva.  De obicei in cuplu, ar trebui sa fie pozitiva.

Toate acestea scrise mai sus au un efect extraordinar, binenteles daca ai un „print” pe  masura.

Dupa negociere nu raman amenintari gen: las ca-ti sparg eu dintii! :)), nu raman resentimente aha!ai castigat tu acum, dar las’ca vezi tu maine cand ai sa-ti izbesti singur ochiurile in tigaie! :))

Un alt aspect important este ca in timpul discutiei-negociere, macar un partener sa detina controlul directiei discutiei, concentrandu-va doar pe firul discutiei si nu pe conflictele de la stra-stra-bunica incoace gen „da, dar mai tii minte cand mi-ai trnatit oala in cap si eu nu am zis nimic”? :))

Conflictul castigat de unul sau altul, va fi un trofeu castigat pe timp scurt, cel infrant revarsandu-si frustrarea, in toata splendoarea mai tarziu..cu efecte pe termen lung, ghici ghicitoarea mea :D…pe cine?

Respectand oarecum cele scrise mai sus, chiar si purtand discutii-negociere putem face greseli.

Eu le-am facut pe amandoua de -a lungul timpului:

1. Renuntam prea usor pentru a evita tensiunea sau pentru a mentine pacea.

2. Suntem prea incapatanati si ducem lucurile prea departe, uneori la extrem. Dar deja in ultima parte nu se mai numeste negociere😀.

Aici gresim multi dintre noi. Dezechilibram mult balanta. Vorbim prea mult si prea repede si ascultam cu mult prea putin! (stim cu totii ca este o diferenta sesizabila intre a asculta  si a auzi! )

Daca renunti prea des, iti vei obisnui partenerul „sa castige”. Daca vrei sa castigi prea des, te vei alege cu un partener care nu va rezista mult timp in pozitia de frustrat!!!!😀

In acelasi timp cred ca sunt cateva lucruri care nu se vor putea negocia vreodata: increderea, sentimentele, spiritualitatea, integritatea sau valorile fiecaruia. Pe astea toate le-ai luat la pachet, odata cu printul sau printesa ta!😉

Si in final, personal consider ca succesul sustenabil (daca e sa imprumut un termen) al unui cuplu fericit consta foarte mult in aceste discutii-negociere. In felul acesta iti poti pastra individualitatea, un spatiu in care tu poti fi tu insuti, fara a-l leza pe celalalt. Si concret, intotdeauna exprima-ti emotiile, intr-un mod in care  stima de sine a ta si a celuilalt sa nu fie afectata in mod negativ!

Asta repet daca ai noroc, sa ai un partener pe masura!

Pana data viitoare, fericire dragii mei!

P.S. unde credeti ca au mers pana la urma printul si printesa?😀

11 comments

  1. N-am rezistat să citesc tot (încă, dar mai spre seară promit să-l citesc tot)… m-am oprit la expresia „2 într-o relație”, pe care eu personal o consider din start o problema… atunci când îl vezi pe celălalt diferit de tine, înseamnă că de fapt nici nu-l iubești și nici nu l-ai iubit vreodată… dar asta o să explic mai pe larg într-un articol viitor al meu😉

  2. hmmm…
    mi se pare un concept nou… si mai ales periculos…
    pai… ce sa caute negocierea in cuplu???
    in cuplu este iubire… si unde este iubire… nu poate fi targuiala ca la piata…si nici ceva modern… numit negociere….

    • este un concept poate mai dur, dar eu vb de perioada de dupa marea iubire..stii ca sa functioneze o relatie asa de la sine, e clar ca iubirea ar trebui sa fie mai vesnica decat vesnicia. Iubirea= a oferi, deci cu alte cuvinte de a ceda aproape mereu in fav celuilalt..dar parca nici asa nu -i bine, nu?..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s