Gandurile tale sunt viata ta!

Proiectia  daca o acceptam in sensul ei propriu are urmatoarea explicatie conform dexului: 1. proiectare.  2. oglindire, reflectare.

Nu vreau sa va plictisesc si sa va spun cum este definita proiectia in psihologie sau cum a fost aceasta  propusa de Freud si dezvoltata de altii, insa trebuie sa o explic putin pentru a putea fi inteleasa.

Se spune (in psihanaliza) ca de fapt proiectia nu este decat un mecanism de aparare, prin care sentimentele si dorintele ce par a fi inacceptabile pentru indivizi, acestia le atribuie altora absolut involuntar.

La fel aceasta poate fi inteleasa in sens invers, respectiv tot ceea ce iubim la noi, de fapt admiram la altii.

Noi nu proiectăm asupra altor oameni numai trăsăturile noastre negative; le proiectăm şi pe cele pozitive. Majoritatea oamenilor cu care lucrăm proiectează geniul şi creativitatea lor, puterea şi succesul. Dacă vrei să fii ca alţii, motivul este că ai în tine capacitatea de a fi ca ei.

Nu avem cum sa identificam o calitate sau un defect la celalalt fara a-l cunoaste, fara a-l simti in noi insine, chiar daca la nivel inconstient!

∫Fac o parenteza facand legatura cu un alt post al meu, respectiv momentul in care ne indragostim. Pe langa chimie, la nivel psihologic nu facem decat sa identificam in persoana respectiva tot ce e frumos si bun in noi!∫

Pentru mine, este un fenomen fascinant, caci odata ce l-am descoperit  lumea mea a devenit mai buna si mai frumoasa!  

Lumea mea, a ta, a noastra….. este o  uriaşă oglinda, care întotdeauna reflectă părţi din noi înşine.

Atâta vreme cât negăm existenţa în noi înşine a unor anumite trăsături, continuăm să perpetuăm ideea că alţii au ceva ce noi nu avem.

 Atunci când admirăm pe cineva, aceasta este o ocazie de a găsi in acel cineva frumosul din noi insine. De aceea este bine ca atunci cand primesti un compliment, sa-l accepti ca atare si nu sa-l barezi, facand pe modestul.

Acolo unde vezi măreţie, vezi de fapt propria ta măreţie.

Închide ochii  cateva secunde şi gândeşte-te la asta.  E posibil doar sa o manifesti diferit, insa daca acea calitate nu ar exista in interiorul tau nu ai avea cum sa o recunosti la altcineva. Daca nu ai poseda aceasta calitate nu ai avea cum sa fii atras de ea.

Foarte frumos explica Geanina, in termeni bine definiti despre acest lucru aici.

Fiecare vedem oamenii in mod diferit. V-ati intrebat vreodata de ce nu esti de acord cu parerea partenerului de discutie cu privire la o anumita persoana?

Pentru ca de fapt, proiectam asupra acelei persoane aspecte pozitive sau negative din noi insine.

Curios dar extraodinar! Parca totul devine mai usor de inteles, parca oamenii nu mai sunt asa rai…parca nu mai suntem chiar victime? !(decat poate propriile noastre victime!!:D)

Stii ca exista acea vorba <ai scos din mine ce este mai bun> sau dupa caz <ce este mai rau> cu alte cuvinte ai nevoie de acel cineva pentru a te cunoaste de fapt pe tine insuti.

Acesta era secretul! 🙂

Si pentru ca cel mai bine se poate intelege, prin exemple o sa va povestesc despre mine. Pe parcursul anilor, am trecut (pana acum 😀 ) prin 3 etape:

1. Faza copil timid caruia ii placea sa ajute pe toti si toate, iubea animalele si tot ce era in pericol. Sufeream mult si ma incarcam cu durerile altora. Mi le atribuiam foarte usor (la capitolul empatie nu stau deloc prost,mai dau si altora care duc lipsa!)
2. Faza de copil razvratit cand observam ca bunul simt era confundat cu „fraierica” astfel ca am decis sa „ma fac rea”. Am incercat.
3. Faza de constientizare a propriei  personalitati, acceptarea acesteia, lasand la o parte gandurile gen „Lumea e rea.Toti vor sa-mi faca rau”

Din acel moment, respectiv a 3-a etapa din viata mea (subliniez de pana acum, caci sunt constienta ca am atat de multe de invatat. De fapt in acest moment am impresia ca nu mai stiu nimic 😀 ) s-a schimbat cu mult in bine.

Acum vad viata prin ochii copilului de la etapa 1, nu mai preiau atat de mult din suferintele altora. Am invatat sa controlez acest aspect 🙂

Am invatat ca de fapt bunul simt este chiar o necesitate si este apreciat de oamenii ce merita sa fie in jurul meu. Acestia nu vad o „fraierica” ci un om echilibrat, ce stie sa-si gestioneze emotiile (eh..mai am si eu scapari..sunt om, la naiba!):))

Am incetat sa lupt cu mine, incercand sa devin ceea ce nu sunt.

Accept oamenii asa cum sunt si nu incerc sa-i schimb.

Doar poate sa-i slefuiesc, daca ei isi doresc acest lucru :).

Am renuntat sa ii mai judec, pe baza unui gand al meu, respectiv a judeca este usor (si asta fac cei mai multi) insa a intelege este mai greu (si asta fac foarte putini). Nu vreau sa induc ideea de aroganta prin ceea ce am scris. E doar ceea ce simt :).

Apropo: a judeca pe cineva inseamna clar aroganta. Te crezi cumva mai bun decat el. Desi in mod inconstient, te judeci pe tine, stiind ca nu esti suficient de bun! 😉 . Se intampla sa va bombardati cu ganduri negative si acelasi lucru il faceti si cu cei din jurul vostru: verbal, emotional, chiar si fizic.

CEEA CE SPUNETI SI CEEA CE FACETI NU ESTE IN MOD ACCIDENTAL.

Viata nu este accidentala. Pana si aparitita ei este un proces bine stabilit si pus la  punct 😀

Traim intr-o lume holografica. Vorbesti cu tine si despre tine. 

Data viitoare cand vei judeca pe altul, opreste-te si intreaba-te: nu cumva te-ai putea carcteriza si pe tine asa? Daca esti cinstit cu tine insuti, raspunsul va fi in mod cert afirmativ!:)

In momentul in care vei constientiza toate acestea, cu siguranta vei atrage in jurul tau acei oameni si  acele experiente de care tu ai nevoie pentru a deveni mai bun!

TU – care MA CITESTI acum- ESTI oglinda MEA

iar  EU sunt oglinda TA!

Nu-i asa ca dintr-o data ne vedem unul pe altul mult mai frumosi? Atat fizic cat si spiritual?

Pana data viitoare , fericire dragii mei!