Cine esti face diferenta

„Care este scopul meu pe aceasta lume?”

Pe cat de variate pot fi raspunsurile, pe atat de multe pot sa si nu existe pentru multi dintre noi.

Bogdan (si-i multumesc)  mi-a amintit de o povestioara. E plina de intelepciune. Si avem atata nevoie de intelepciune!!!!!

E ceva mai lunga, dar va garantez ca la final veti avea la ce si cine sa va ganditi.

O profesoara din New York s-a hotarat sa-i onoreze pe toti absolventii liceului, spunandu-le insemnatatea pe care a avut-o fiecare dintre ei

Ea l-a chemat pe fiecare elev in fata clasei, pe rand. Intai, i-a spus fiecaruia ce insemnatate a avut pentru ea si pentru clasa. Apoi i-a dat fiecaruia o panglica albastra, imprimata cu litere aurii, pe care scria “Cine sunt eu conteaza (face diferenta)!”

Dupa aceea, profesoara a decis sa realizeze un proiect al clasei, sa vada ce impact ar avea recunoasterea asupra unei comunitati.

I-a dat fiecarui student inca trei panglici si i-a instruit sa mearga si sa continue aceasta ceremonie. Apoi trebuie ca ei sa urmareasca rezultatele, pentru a vedea cine a cinstit pe cine si sa comunice clasei peste o saptamana rezultatele.

Unul dintre baietii din clasa s-a dus la un director junior dintr-o companie din apropiere si l-a “premiat” pentru ca l-a ajutat cu planificarea carierei. I-a dat o panglica si i-a pus-o pe camasa.

Apoi i-a mai dat doua panglici si i-a spus: “Facem un proiect de clasa pe tema recunoasterii meritelor si ne-ar placea sa mergeti sa gasiti pe cineva pe care sa-l apreciati si sa-i dati o panglica albastra.”

Mai tarzu in acea zi, directorul junior s-a dus la seful lui, care avea reputatia de a fi un tip morocanos. I-a spus ca il admira cu-adevarat pentru ca e un geniu creativ.

Seful a parut foarte surprins. Directorul junior l-a intrebat daca ar accepta in dar panglica albastra si daca ii permite sa i-o puna in piept.

 Seful lui a zis: “Ei bine, sigur.” Directorul junior a luat o panglica albastra si a pus-o chiar pe sacoul sefului sau, deasupra inimii.

Apoi a intrebat, oferindu-i ultima panglica, “Vreti sa luati aceasta panglica si sa o dati altcuiva in semn de apreciere?

Adolescentul care mi-a dat-o are un proiect la scoala si vrem sa ducem mai departe aceasta ceremonie a panglicilor albastre, sa vedem cum afecteaza ea oamenii.”

In acea seara, seful a venit acasa si s-a asezat impreuna cu fiul sau de 14 ani.

A spus: “Cel mai incredibil lucru mi s-a intamplat astazi.”

“Eram in biroul meu si unul dintre angajatii mei a intrat si mi-a zis ca ma admira si mi-a dat o panglica albastra pentru ca sunt un geniu creativ. Imagineaza-ti! El crede ca sunt un geniu creativ! Apoi mi-a pus in piept o panglica albastra pe care scrie Cine sunt eu conteaza (face diferenta)! “Mi-a dat o alta panglica si mi-a cerut sa gasesc pe altcineva pe care il apreciez. In timp ce ma intorceam acasa, am inceput sa ma gandesc pe cine as putea aprecia si cui as putea oferi aceasta panglica si m-am gandit la tine. Vreau sa stii ca te apreciez pe tine. Zilele mele sunt confuze si cand vin acasa nu prea iti dau atentie. Tip la tine pentru ca nu iei note suficient de bune la scoala si pentru dormitorul tau dezordonat. In seara asta, am vrut doar sa ma asez aici si, ei bine, doar sa te fac sa stii ca tu chiar contezi pentru mine. Alaturi de mama ta, tu esti cea mai importanta persoana din viata mea. Esti un pusti minunat si te iubesc!”

Emotionat, baiatul a izbucnit in hohote de plans si nu se mai putea opri. Intregul corp ii tremura.

S-a uitat la tatal sau si i-a zis printre lacrimi: “Tata, asta-seara, mai devreme, stateam in camera mea si am scris o scrisoare pentru tine si mama, explicandu-va de ce a trebuit sa imi iau viata si va rugam sa ma iertati. Aveam de gand sa ma sinucid in noaptea asta, dupa ce voi veti fi adormit. Chiar am crezut ca nu iti pasa deloc, de nimic. Scrisoarea e sus. Nu cred ca voi mai avea nevoie de ea.”

Tatal sau a urcat in camera baiatului si a gasit o scrisoare sincera plina de suferinta si durere.

. Seful s-a intors la lucru un om schimbat. Nu mai era un morocanos si s-a asigurat ca toti angajatii lui afla ca intr-adevar conteaza (fac diferenta).

Directorul junior a ajutat multi alti oameni in planificarea carierei, unul fiind chiar fiul sefului sau si nu a uitat sa le spuna ca fac diferenta in viata lui. In plus, tanarul si colegii sai de clasa au invatat o lectie valoroasa:

“Cine esti CHIAR conteaza (face diferenta).”

Poate scopul tau pe lumea asta, nu este sa devii cel mai extraordinar dintre extraordinari. Poate nu vei descoperi tu leacul pentru cancer (desi ma indoiesc ca inca nu este descoperit) sau poate ca nu vei descoperi tu secretul tineretii fara batranete si asa mai departe, insa CINE ESTI TU poate chiar face diferenta.

Eu cred ca mi-am aflat scopul. Nu e unul maret. Si nici nu face din mine un geniu premiat cu Nobel. Sa stii ca ai participat la crearea unui zambet, este un sentiment nepretuit.

Acesta este scopul meu.

Al vostru? Ati aflat care e?

Pana una alta, ma grabesc sa impart panglicile albastre.

Si-ti dau si tie una, chiar daca doar virtual.

Si ti-o spun in modul cel mai sincer: CINE ESTI TU, CHIAR FACE DIFERENTA!

Pune povestioara si pe site-ul/blogul tau! Va face diferenta pentru multi dintre noi. Este vital sa ne amintim. Sa reamintim persoanelor dragi cat ne sunt de dragi!