Dacă m-aș mai naște o dată, cine aș fi, de ce, unde aș fi?….
Imi place tema, dar in acelasi timp ..parca ma deranjeaza…
De ce?
Pentru ca sunt aproape sigura (in acest moment) ca nu as mai avea sansa la inca o viata….
Adica ar fi minunat daca undeva….s-ar pune un punct si o virgula si ti s-ar permite sa o iei de la capat. sau eventual sa dai un scurt RESTART. Dar cand dai RESTART, nu se pierde nicio amintire, nicio experienta, toate raman la locul lor intacte…
Astfel ca ..ce sens are sa ma gandesc daca m-as mai naste odata..ce-as fi? In primul rand ..nu cred ca ma voi naste inca odata..sub aceasta forma. In al 2 lea rand consider ca, chiar si sa iau in considerare o astfel de probalitate, cu siguranta nu as fi eu cea care as alege. Ar fi pur si simplu..o intamplare..sau nu?!
De ce as fi altceva decat sunt acum?…Daca e sa cred in reincarnare, se spune ca un individ se naste de mai multe ori, si patimeste atat cat e necesar pana isi „spala”din pacate. Insa varianta asta nu-mi place deloc..de ce sa fie nevoie sa-ti speli din pacate? si cine defineste pacatul?
Pentru mine personal pacatul e atunci cand efectiv actionezi impotriva legilor naturii gen : crima de orice natura (finte umane , animale..atunci cand se intampla din placere), violuri, abuzuri asupra copiilor…Restul sunt pacate inventate..si cam atat.
Si totusi..daca ar fi sa pot alege..dar asta asa ca si ideal..as alege sa fiu o personalitate marcanta a istoriei. Sa pot avea acea influienta extraodinara prin care sa pot schimba lumea mult in bine. Exista teren fertil si am avea de unde..sa crestem.
Binele il definesc ca fiind orice actiune venita din iubire.
Si mi-ar place..ca deh sunt si eu un pic >patrioata> sa ma nasc tot in Romania…
de ce?
- pentru ca avem potential,
- pentru ca suntem sensibili,
- pentru ca stim ca nimeni altii sa iubim,
- pentru ca stim sa fim pasionali,
- pentru ca stim sa ne distram,
- pentru ca stim sa avem compasiune,
- pentru ca suntem destepti,
- pentru ca stim sa fim fericiti din orice lucru simplu,
- pentru ca putem crea lucruri marete
- pentru ca suntem diferiti!
As fi putut fi siropoasa si sa enumar cate-n luna si stele as fi facut eu daca m-as mai naste inca ..odata.
Insa acest lucru , la nivel constient este imposibil (din cate stiu). Dar daca nu as avea amintirile de acum, nu as avea aceste experiente.. cum m -as putea gandi ca as face lucrurile altfel? Tot ar fi nevoie sa invat din propriile greseli si tot as ajunge intr-un punct in care as mai cere inca o sansa…la VIATA…..Sunt prea multe variante…
Asa ca …asta e. M-am nascut deja. Intrebarea ce ar fi daca nu e pentru mine. Trebuie sa vad cum actionez din aceasta postura. Si sa incerc sa fiu cat mai buna ..in cea mai buna varianta a mea. Pentru mine si cei din jurul meu!
Articol inscris pe BlogPower editia a 13-a
Tema aleasa de lidera de opinie psi, a editiei trecute.
Tema curenta: Dacă m-aș mai naște o dată, cine aș fi, de ce, unde aș fi?
Idee preluata de la Ratzone.
Articole pe aceeasi tema:
Personalitate autentica 
…. IN ZORIII ZILEI CAND VA VETI TREZI BUKETI DE FLORI TU VEI GASI SUNT DE LA MINE AMIKA MEA CACI EU DEAPURURI NU TE VOI UITA SUNT FLORI CULESE IN ZORI DE ZI MIROSUL LOR TE VA TREZI SI ALBUL LOR PUR CRISTALIN TE VA INSOTI PE AL TAU DESTIN SA FII MEREU PRECUM E FLOAREA IUBITA SI INCREZATOARE\
aaa…am ramas fara cuvinte si sunt incantata!dar ar fi fost minunat sa stiu cine e expeditorul..
dar in contextul dat, nu pot decat sa-ti multumesc 🙂
mereu invatam din greseli si cel mai bine invatam din propriile noastre greseli.
buna 🙂 nu apreciez neaparat „patriotismul”…;)
dar apreciez mult faptul ca pui multe intrebari, nu iei totul de bun…si esti realista. 🙂
pun prea multe intrebari..uneori parca e bine sa te multumesti cu mai putin..:(
Nici mie nu-mi place intrebarea asta. Cum ai zis,n-as sti in alta viata ce-am facut acum. Apoi, asta-mi aminteste de un moment,acum ceva timp,cand spuneam cuiva ,in gluma, ca in viata viitoare vreau sa ma fac cofetareasa :D. Si raspunsul a fost : da-n viata asta de ce nu?
Viata poate n-as schimba-o,dar as schimba locatia totusi : America Latina :D. Da’ pe principiul de mai sus, poate oi ajunge pe acolo in viata asta,cine stie? 😉
daca-ti vei dori cu adevarat, vei ajunge.si cofetareasa si n america latina!mult succes!
da,asta ma gandeam si eu :D. Am vazut ca visele puternice devin realitate- din experienta- chiar daca e nevoie de ani de zile,da’ nimic nu creste peste noapte.
daaaaaaaaaaa!pai perseverenta intotdeauna va da rezultate. se spune ca diferenta intre cei ce reusesc si cei ce nu reusesc sa si atinga obiectivele sta de fapt in capacitatea lor de a insista si de a renunta sau nu, atunci cand dau de un obstacol..:)
dacă structural, fundamental, temperamental te-ai naște aceeași atunci cu siguranță vei alege să faci exact ceea ce ai făcut și până acum….dacă te vei naște în orice altă formă vrei tu vei ajunge la un moment dat fix în același loc, în urma alegerilor pe care le vei face tu sau soarta, sau… în aceeași postura de a te intreba ce-ai fi dacă te-ai naște încă o dată…apoi s-ar repeta cumva la nesfârșit ….nu cred că vrei să fii altcineva!…nu cred că ai nevoie să fii altcineva!
…asa-i..:)
deci: ne-am lămurit…ar fi ca și cum ai trăi în buclă:)…de ce s-o faci??…să fie cu început și cu sfârșit !:)
dupa cum ai citit din postare ..chiar sunt de acord cu pct tau de vedere. sau cum ar zice cineva „Cu orizontul tau de vedere” caci punctul e prea mic..deci prea limitat…..
O tema de gandire pentru momentele cand esti „chill”,foarte buna…insa am o problema cu frazele „romanii sunt”..nu inteleg de cand sentimentele au granite..ma dispera si chestiile de genul „numai in romania se poate intampla asa ceva,etc.”…cat cretinism..scuze ca sunt pe langa post (offtopic) dar am remarcat genul asta de fraze..”romanii iubesc ca nimeni altii”..:)…:D
sentimentele..ar fi bine sa nu aiba granite…nu stiu nu m am iubit cu un barbat din fiecare natie..dar am facut o observatie pe baza unor analize ale mele. Nu pot garanta ca doar romanii stiu sa iubeasca intr-un mod sau altul, dar cred ca tine si de cultura fiecarui popor in parte. Invatam sa iubim de la ceilalti..iar fiecare cultura cred ca are un mod de a iubi ..oarecum diferit. nu am spus ca romanii iubesc mai bine ci doar ca nimeni altii….acum e interpretabil ce i drept…:)..posibil sa ma insel.nu am facut teste…personal.:D dar romanii pe care i am cunoscut..si cultura noastra. chiar e deosebita. si da putem fi deopotriva si foarte buni..dar si foarte..rai..
Nu am privit niciodata romanii asa cum ii descrii tu, chiar m-ai pus pe ganduri.
nu-mi dau seama daca ai vrut sa fii ironic/a…dar e clar ca orice padure are uscaciunile ei…insa da. romanii sunt buni, dom’le! chiar foarte buni! 😀
Asa cum aminteai, aceasta viata e cea care conteaza momentan, dar daca nu o traiesc cu gandul la o rasplata, adica viata dupa viata, ori pedeapsa, moarte dupa viata, s-ar prea putea sa nu o traiesc prea responsabil. „Bucura-te tinere in tineretea ta, fii cu inima vesela cat esti tanar, umbla pe caile alese de tine si placute inaintea ochilor tai…dar sa stii ca pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecata” Eclesiastul 11:9. O fi asa, o fi altfel, fiecare crede si traieste ca atare
„dar sa stii ca pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecata” vai..deci partea asta..imi pune capac…nu judec pe nimeni care crede in fraza asta..insa ! f***.cum poate exista iubire in pedeapsa? e ca si cum eu as avea un copil si pentru ca a gresit facand nu stiu ce..il pun apoi sa arda in focurile iadului…sincer ..ma lasa rece. Stii sunt mame de criminali care ii viziteaza nonstop si au grija de ei. asta inseamna iubire.
iar in ceea ce priveste tot citatul: cum putem fi noi insine daca mereu avem deasupra capului toporul?
Asa interpretam noi, dar e ca la scoala. Dumnezeu isi spune de la inceput „pretentiile”, precum imi spune si beneficiile ori dezavantajale ascultarii, respectiv neascultarii. Mai departe, eu aleg, eu decid. Invat ori nu invat, ma pregatesc de teza ori nu, voi suporta consecintele. Cat despre foc, cred ca nu focul conteaza, ci acolo e mai mult vorba de o despartire de Dumnezeu vesnica, de tot ce inseamna bunatate, adevar, dreptate.( scuze daca am intrat pe un taram strict personal al credintei fiecaruia). Credinta e personala, asa cum si beneficiile credintei sunt tot personale.
ai dreptate.nu merita sa dezvolt subiectul asta…credinta e personala. si punct :). cred ca e mai bine asa.
Ai vazut ce bine ne intelegem, inca de la prima convorbire!)))
🙂 ma bucur. 😉
hmmmm imi place…
poate l fac si eu.
:*
hai ..hai paradisul meu! sa te vad! ce-ai fi? ce ai face? unde ai fi?
la inchisoare :)))
stii tu de ce…glumesc
mah …ai face militarie cu aia! 😀
Reblogged this on ATA MOTEK.
mi-a plăcut mult abordarea ta. 🙂 şi mai cu seamă mi-a plăcut definiţia binelui. felicitări!
multumesc. sincer m-am gandit un pic daca sa ma bag sa scriu sau nu despre..spunandu-mi ca ce sa spun eu ca as vrea sa fiu…dar apoi..am zis ca ia sa vad ce iese..:)
Sincer, eu nu vreau raspunsuri, de aceea nu pun intrebari. 🙂 Consider ca e bine asa cum este.
🙂 ok. fiecare cum simte. eu personal simt asa…ca uneori intrebarile potrivite iti ofera raspunsurile…si de multe ori am nevoie de raspunsuri.dar asta se potriveste in cazul meu.nu stiu daca si in cazul altora.:)
Dacă m-aș mai naște o dată cu siguranta as vrea sa fiu exact cine sunt acum si sa fac aceleasi lucruri, ba chiar sa nu ratez niciunul. Tot ce am facut mi se pare ok, chiar si lucrurile mai putin vesele, dar nici ele nu au fost intamplatoare.
cred ca nimic nu este intamplator. tot ce ni se intampla are un raspuns. ca e posibil ca noi inca sa nu il stim e partea a doua. atunci cand vom fi pregatiti cu siguranta il vom afla! 🙂