Inima cum esti azi?

INIMA CUM ESTI AZI?
FACI CEEA CE ITI DORESTI? 
SPUI CEEA CE SIMTI?
INIMA CUM ESTI AZI? 
SPUNE-MI! iti lipseste ceva? pot cumpara din Mall?
SPUNE-MI INIMA! AZI..AZI CUM ESTI?

21 comments

  1. Unei tipe i-a murit sotul. Revine acasa de la cimitir si plânge de mama focului împreuna cu prietenul de familie. In timp ce se smiorcaie amândoi, el o tot mângâie ca sa-i treaca suferinta: – Offf, … draga mea, ce sa-i faci, asa e viata asta facuta… si cu necazuri si cu bucurii Acuma, daca tot s-a dus Mitica, hai s-o facem amândoi, asa … în amintirea lui … – Stiu si eu Costica ce sa zic, … hai s-o facem, ca doar n-o sa ajung pe mâini straine – si în acest timp, îsi ridica rochia, trage de chiloti în jos si se apleaca. Dar te rog ceva, spuse femeia jenata … încet si trist …

    • In padurea cu alune
      Aveau casa trei pitici
      Vine pupaza si spune:

      „Simptomatic, idiosincrazia dilematica isi reverbereaza atenuant ecourile absconse protoarmonice din spatele semitranscendent si disonant al obscurantismului incandescent de sorginte medievala, capsuland filonul crepuscular sincretic si aluziv metempsihotic al transmigratiei alchimice inspre circumvolutiunile interioare ale epocii istorice care tind sa formeze adevarate supape paleontologice inspre propensiunea paradigmelor de orientare paseista, intr-o veritabila recrudescenta de esenta -in ultima instanta- ludica, torturant-metafizica a senzorialitatii iluzorii, dar atat de vibrant hedonistic reprezentate, inteleasa ca o negare lipsita de rigurozitatea demersului stiintific, posesoare a unei naturi mai curand intuitiva si instinctuala a acelor cauze primare, antepostulate de ganditorii clasicismului elen in perioada de maxima inflorire a democratiei antice, urmata -asa cum stim inca din traditia empirismului occidental care se sustrage inferentelor mediate- de, deconstructia treptata a modelelor eluctabil utopice de inflexiune sociala reflexiva, contextual orientate inspre sevele pulsatorii ale neoclasicismului modern, ale carui ramificatii pot fi, totusi, percepute indubitabil mai curand a priori ca fiind personificari oximoronice volitiv-diminutivale ale starilor extatice, autosuficiente degajate prin intermediul apropierii omului de incantatiile onomatopeice ale naturii, impletite intr-un conglomerat de relativism amorf cu rol partial catalizator dar fiind si un filtru prin catharsisul emanat de intreaga arborescenta desemnata conventional ca „fiinta universala”, in care se regasesc avanposturile ultime ale increatului semimaterializat, asta daca privim holistic hermeneutica afirmatiei mele, bineinteles, in nici un caz din perspectiva marginitoare a fracturismului osmozei neeuclidiene, care diverge ca factor de bruiaj in lumina degradanta a cortexului evanescent acestui univers prafuit de amprenta maculanta a ingradirilor stranietatii darwiniene, dezolantei cioraniene si frustrarii freudiene, pentru a numi doar cateva. Parerea mea.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s