Fericirea. Mit sau adevar?!

Copil fiind, inveti de la cei din jurul tau, ca fericirea, este un scop.

  • O cariera iesita din ritmul banal
  • o familie in care toti membrii acesteia se inteleg de la mai mult decat perfect in sus
  • case de vacanta in cele mai exotice locatii
  • calatorii pe Marte si Luna
  • trupuri sculptate mai ceva decat zeii din Olimp

Intr-o societate in care totul curge intr-un ritm alert si consumul de orice natura e prioritar, falimentul psiho-social, bate la usa.

Consumul  dupa clasicul „mai mult”, vorbeste despre exterior: ce sa mai cumpar, in ce locuri sa calatoresc, cat se sex sa mai fac? Si toate astea pentru a umple golul emotional (lipsa de iubire de sine). Din exterior spre interior. Cu alte cuvinte, imbrac bine exteriorul fiintei mele, astfel incat sa amortesc durerea lipsurilor abisale, din interior.

Si desigur, toate cele de mai sus, capata valoare incomensurabila, in momentul in care, sunt comparate cu ale vecinilor, prietenilor si altii din apropiere.

Din nefericire :D,  va exista intotdeauna cel putin o persoana, care detine mai mult, arata mai bine, pare mai implinita, cu un job mai grozav si cu o familie..ideala. Si din fericire (egoista, evident) va exista cel putin o persoana, in sens invers celei de mai sus, punand „mai putin”in fata.

Urmarea? Fericirea (daca aceasta exista) se termina, unde apare ….comparatia.

Si totusi, fericirea exista?

Exista numeroase studii in domeniu, care spulbera cateva mituri despre ..fericire. Daca sunteti curiosi le veti gasi aici

Iar eu, in urma experientei personale (si sunt convinsa ca multi dintre voi simtiti la fel), concluzionez, adult fiind, ca fericirea nu o reprezinta scopul. Si nici macar clasica explicatie: fericirea nu este un scop, ci drumul pana in atingerea acelui scop.

Aceasta explicatie mi se pare insuficienta, fara a oferi o „reteta”concreta, despre ce sa faci, ca sa fii totusi..fericit. (Bineinteles, fiecare fiinta e speciala fiind caracterizata de insusiri individualizate care ofera o unicitate, fiecaruia dintre noi. Nu exista o reteta fixa, insa exprim faptul, ca exista un schelet, dupa care psihicul uman functioneaza.)

Astfel. daca fericirea nu este un scop, si nici drumul pana la acel scop, nu o satisface complet, ce lipseste din acest puzzle?

Lipseste CONSTIENTIZAREA faptului, ca fericirea este o CONSECINTA a unui efort (mai intens sau mai putin intens) depus in mod constant, pe tot parcursul vietii noastre.

Altfel spus, fericirea este un proces, definit de diverse obiceiuri (in functie de valorile si caracterul fiecaruia). Eu enumar mai jos, cateva dintre ele:

  • Gaseste un sens al tau. Si inspira-i pe ceilalti sa-l gaseasca pe al lor.
  • Fii recunoscator pentru tot ceea ce esti, detii si simti.
  • Fii asumat cu actiunile si deciziile tale.
  • Ofera compasiune. Daruieste. Si adu-ti aminte, ca unul dintre cei mai inteligenti oameni ai planetei Albert Einstein, spunea ca lumea  este un loc periculos nu  din cauza celor care fac rau, ci mai mult din cauza celor care privesc si nu o iau nicio masura.
  • Valorizeaza fiintele si creatia, in general. Foloseste lucrurile. Niciodata, invers!
  • Ghideaza, dar nu controla. Ofera educatie, fara a incerca sa posezi.
  • Fii tu insuti, fara a incerca sa multumesti pe toata lumea. Va fi pierdere de timp si energie, sfarsind cu multe frustrari. Fixeaza limite de interactiune. Acestea sunt sanatoase, pentru toti cei implicati.
  • Iarta-te pe tine si pe cei despre care simti ca ti-au gresit.  Ia aminte ca nu exista un singur adevar. 
  • Pune ratiunea, in slujba inimii. Sa nu uiti: a simti, de multe ori, este mai important decat a analiza.

 

Sumarizand, fericirea este un proces de lunga durata, care implica efortul responsabil al individului asumat , in aceasta directie. Cu alte cuvinte, fericirea exista, daca esti dispus sa o si gasesti. Spor la treaba! 🙂 

Imagini pentru fericirea

 

_________________________________________________

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA:

Relatiile si fericirea

Fericirea. Doar o decizie

Fericirea inseamna dragoste. Punct

Pentru cine nu este fericirea

Hai la cumparat de fericire

Esti capabil sa fii fericit?

 

About PersonalitateAutentica

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am realizat că neliniştea şi suferinţa mea emoţională, nu erau nimic altceva decât semnalul că merg împotriva convingerilor mele. Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Autenticitate Vezi toate articolele lui PersonalitateAutentica

2 responses to “Fericirea. Mit sau adevar?!

  • PersonalitateAutentica

    „Fericirea este in interiorul nostru, nu in afara.”. De acord. Dar pentru a o pretui, trebui sa invatam despre nefericire. asa e creierul uman construit. Asa invata. Boala..este necesara. Dar e foarte important sa fie dozata. Citeam candva ca in fiecare pierdere exista un moment al creatiei. Cam asa si aici. 🙂

  • mirela

    mirela
    2 IULIE 2015 LA 1:04 PM
    0 0 Rate This
    „Fericirea este dorinta de top a celor mai multi oameni (sa nu spun toti).Probabil este a 2-a sau a 3-a dupa bani.Fericirea pare un obiectiv.
    Personal, cred ca fericirea este o emotie intensa, uneori intensa pana la lacrimi, generata de o conjunctura sau persoana.Este o stare mentala in care se produc niste conexiuni de un anumit tip.
    Fericirea este la indemana oricui, insa modul in care se produce este specific fiecarei persoane la fel ca amprentele.
    Fericirea este in interiorul nostru , nu in afara.”

    Randurile de mai sus sunt „copy/paste” din comentariul meu pe tema fericirii postat in 23 iul.2014.Nu mi-am schimbat parerea.

    Astazi, 04.08.2018, acelas copy-paste…..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: