KEEP IT SIMPLE!

KEEP IT SIMPLE, spunea un profesor de-al meu.


Si da, viata simpla, dar nu simplista, poate fi satisfacatoare.

Dar, pentru ca nimic nu e gratis in viata, acest cuvant ”satisfactor” vine la pachet cu cateva conditii. Pe unele dintre ele le voi nota mai jos si poate, iti sunt si tie utile:

  1. LIMITE. Eu, recunosc. Am auzit tarziu de ele, dupa vreo 29 de ani. Si tot tarziu am invatat care este scopul lor, contextul in care ar trebui utilizate si mai ales, cum sa le folosesc. Mai specific, daca stiu ce NU VREAU, imi Va fi relativ usor, sa inteleg ce vreau. Cat permit, cat nu permit, ca ma supara, ce-mi aduce bucurii. Dar ca sa faci asta in mod sanatos fata de tine, e nevoie de putin efort: sa acorzi ceva timp introspectiei si sa-ti fi trecut printre sinapse (si sa-ti fi si ramas ceva pe acolo) macar vreo doua carti de dezvoltare personala.
  2. PERMISIUNEA (fata de sine) DE A SPUNE ”NU”. Unul din cele mai grele lucruri pe care a trebuit sa le invat, a fost sa raspund din cand in cand solicitarilor cu ”Nu”. Stiu, ti s-a intamplat si tie. Era dificil sa spun nu, caci ar fi trebuit sa-mi asum riscul ca ulterior sa fiu respinsa. Astfel, s-au scurs ceva ani din viata mea, spunand de prea multe ori ”Da” altora si ”Nu” mie. Azi stiu, ca nu este nicio tragedie daca o persoana, alege sa plece din viata mea, doar pentru ca la un moment dat i-am spus ”Nu”.
  3. RESPECT FATA DE SINE. Acest concept l-am confundat in tineretea mea cu ambitia. Ambitia de a demonstra altora ca eu pot, ca eu nu sunt influientabila sau ca pot lua decizii corecte intr-un timp foarte scurt. Din fericire, am avut ”norocul” de a avea in jurul meu, oameni care m-au inspirat; De la partenerul meu de viata, am invatat despre demnitate. Am invatat ca oamenii care ma iubesc vor ramane in preajma mea, mai ales daca eu ma respect pe mine insami, pentru ca asa le voi putea oferi si lor respectul si aprecierea mea.
  4. ASUMARE. Despre asumare, am invatat de mica, in familie. Doar ca, din pacate, am invatat sa-mi asum mai mult decat e cazul (apropo de lipsa de limite 🙂 ). Mai tarziu, am inteles cat de important este sa cunosc si sa stiu, unde ma termin eu si unde incepe celalalt. Cu alte cuvinte, cat imi revine mie sa fac intr-o si pentru o relatie (fie ea de prietenie, de cuplu, de rudenie) si cat ii revine celuilalt.
  5. RESPONSABILITATE. Iubesc conceptul asta si admit ca sunt intr-o etapa a vietii mele, cand nu mai pot tolera in relatiile apropiate neasumarea responsabilitatii. Am facut un lucru care il afecteaza pe celalalt? Atunci, mi-l asum, cu toata jena care ar putea urma. Mentalitatea de victima (nu eu sunt vinovat si altul) imi starneste pur si simplu..repulsie.
  6. ACCEPTAREA LUCRURILOR PE CARE NU LE POT SCHIMBA. Unul din cele mai bune momente din viata mea, a fost acela in care am inceput sa inteleg, ca afara nu ploua doar pentru ca eu vreau asta si ca e ridicol sa-mi doresc sa schimb persoane si situatii, cand eu lucrez de-o viata cu mine insami si tot n-am reusit tot ce mi-am propus. Prin urmare, ar fi mai pamantesc, sa incerc sa schimb atitudini la mine si sa renunt in a-i schimba pe ceilalti. Atentie! Aceasta nu inseamna ca trebuie sa accept persoane si actiuni pe care nu mi le doresc. Dar poate inseamna, sa aleg in a ramane sau a pleca.
  7. GANDIREA CRITICA SI LUCIDA. Romantismul atat de promovat in cultura secolului xx este extrem de seducator. Fiinta umana iubeste povestile, speranta si mai ales iubeste, neadevarul. Una din marile provocari ale vietii mele a fost si este, sa controlez ceea ce simt, sa-mi identific emotiile pentru a reusi sa am relatii mai mult decat mediocre cu cei din jurul meu. Acest lucru, nu il poti face fara sa fii atent la tine, fara sa dai dovada de luciditate si gandire critica. Nu, nu esti niciun buric al pamantului, asa cum nici eu nu sunt! 🙂
  8. CONGRUENTA dintre CEEA CE SIMT, CEEA CE GANDESC SI CEEA CE FAC. Cred ca o mare parte din viata mea am fost in conflict cu mine insami. De la inconfortul cu care spuneam nu, pana la lipsa limitelor din relatiile cu ceilalti, trairile mele, se regaseau deseori intr-un sentiment de insatisfactie. Din fericire pentru mine, a venit si ziua in care am inteles importanta congruentei dintre emotiile, gandurile si actiunile mele. Asa am invatat despre libertatea de a fi.

Multi dintre noi, de fapt ….probabil toti, la un moment dat in viata cautam dragostea in afara noastra. Ti se va parea un cliseu, dar…adevarata poveste de dragoste, incepe cu tine insuti/insati. E totusi un paradox, ca acest sublim sentiment, nu-l poti invata decat, tot in relatie cu ceilalti.

Ramane, ca fiecare sa descopere CUM sa interprinda acest lucru.

Iti fac totusi, o sugestie: KEEPT IT SIMPLE!

_____________

Multumesc dlui. profesor pentru confirmarea si intarirea conceptului de mai sus. 😉

O relatie reusita este un noroc!

Crestem cu ideea eronata, ca pe partenerul potrivit, doar „daca avem noroc il intalnim”.
 
Nimic mai gresit! 
 
Imagini pentru noroc
Pe partenerul potrivit nu il gasesti datorita „norocului”. 
 
Premisele partenerului potrivit, apar atunci cand tu si el, munciti la #crearea si #mentinerea contextului potrivit.
 
O relatie de cuplu, care sa-ti aduca implinire este una muncita, nu una asupra careia pocnesti din degete si imediat a aparut.
Exista cateva conditii esentiale, pentru ca partenerul potrivit sa poate fi oricare din barbatii/ femeile disponibili din jurul tau:

          Dupa cum observi, o relatie reusita nu tine nicicum de noroc, de intamplare. Dimpotriva tine foarte mult de alegerile personale, una dintre acestea fiind decizia de a fi lucida si atenta la cel din fata ta.

  1. El/Ea  chiar sa fie disponibil/a fizic si emotional, pentru crearea si mentinerea unei relatii de lunga durata, impreuna cu tine. Si cand zic disponibil ma refer la faptul ca respectivul nu este (deja!) implicat intr-o alta relatie. Este implicat intr-o relatie clasica, clar nu ar putea fi potrivit pentru tine, decat in momentul in care nu va mai fi in acea relatie.
  2. El/Ea sa fi citit macar 2 carti despre dezvoltarea personala si sau psiho/sociala a fiintei umane. Intelegerea procesului de dezvoltare a creierului uman dar si a emotiilor care ne guverneaza intreaga viata, este fundamentala pentru functionarea oricarei relatii, nu doar a celei de cuplu, dar mai ales a acesteia din urma.
  3. El/Ea sa stie si sa aplice conceptul de asumare a responsabiltatii  pentru actiunile si gandurile sale.
  4. El/Ea sa aiba macar 3 valori (principii) de viata, comune cu tine. Da, stiu..ai auzit si tu varianta in care cei doi, cu cat sunt mai diferiti cu atat se atrag mai mult. E drept, dar pe perioade scurte. Discrepantele dintre cei doi, la un moment dar (mai apropiat sau mai indepartat) vor fi cele care vor determina calitatea si/sau durabilitatea unei relatii. Valorile pot fi: nivelul coeficientului de inteligenta (Similar, apropiat), importanta factorului financiar, ideile despre cresterea si educatia copiilor, importanta familiei de origine pentru fiecare dintre cei doi parteneri, importanta prietenilor, ideea de fidelitate, ideea de relatie deschisa, ideea de voluntariat, hobbyuri (calatorii, citit, plimbari, sporturi),  compasiune, generozitate, altruism, empatie si lista poate continua in functie de fiecare.

           Partenerul potrivit nu este nascut pentru tine, asa cum conceptiile sociale  ti-au indus ideile romantice si extrem de siropoase.

          Partenerul potrivit devine, nu se naste pentru tine. Cat de gresita este aceasta ipoteza: „se naste pentru mine”. Aici intervine o tulburare (celebra) de personalitate a individului uman: narcisismul. „Pentru mine” spune atat de mult despre perceptia aproape bolnava a societatii actuale. Te-ai intrebat vreo clipa, ce ai facut tu pentru a fi asa „norocos”, incat cineva pe lumea asta..sa se nasca fix pentru tine? Cat de infantila sau nu, iti pare ideea asta?

             Opreste pentru cateva momente caruselul social. indrazneste sa-ti analizezi propriile ganduri, opinii si actiuni. Cate sunt rezultatul unei alegeri directe si constiente, si cate sunt rezultatul manipularii sociale?

Grafic cu etape in identificarea de soluții

Evoluția speciei umane, s-a bazat dintotdeauna, pe identificarea de probleme și ulterior pe găsirea (sau imaginarea) de soluții pentru acestea. Continuă lectura „Grafic cu etape in identificarea de soluții”

Cum ar fi daca, am fi mai fericiti

   Cum ar fi, daca am intelege la modul cel mai profund, ca o relatie frumoasa si sanatoasa, nu este consecinta unui noroc, asa cum am fost obisnuiti si invatati sa credem, ci este consecinta unei sume de eforturi constante din partea ambilor parteneri?!

      Cum ar fi sa intelegem, ca #perfectiunea nu exista decat in basmele pentru copii? Si ca mai apoi, in perioada in care devii adult, este inlocuita de #responsabilitate#asumare#intelepciune#rabdare si #toleranta?

     Cum ar fi sa intelegem, ca oricat am considera ca stim despre celalalt, mereu vom avea lucruri noi de descoperit despre el/ea?! Cum ar fi sa acceptam, ca nu cunoastem totul si ca pana la final de viata, mai avem de invatat?

      Cum ar fi sa intelegem, ca nimic nu este vesnic?! Nici macar noi, daramite problemele noastre..

Think again. 

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, oameni în picioare şi text

Dezvoltarea personala. Despre obiective si beneficii.

Nu s-a nascut inca vreo persoana, care sa nu iubeasca libertatea si exprimarea aceasteia in toate modurile posibile. Si animalele resping captivitatea. Daca ne referim Continuă lectura „Dezvoltarea personala. Despre obiective si beneficii.”

A fi moral

Ce este omul #moral?!

Cel ce #iubeste este mai #demn decat omul cel mai #moral. Dar om moral el insusi nu este.

Cel care isi face datoria din dragoste, nu este #moral.

Cel ce iubește din #datorie, nu iubeste cu adevărat.

In concluzie, cel ce este #moral doar pentru ca asa ii cere credința sa si/sau regulile impuse de societate, este departe de a fi moral.

#Moralitatea se manifesta doar in prezența autenticitatii. Nu in lipsa ei. Punct!