Despre „a fi sensibil”

Recunosc, facebookul asta imi ofera sansa de a-mi dezvolta..creativitatea.

Zilele acestea (si nu numai)  intalnesc des, pareri distribuite despre fenomenul sensibilitate. Umana, binenteles. 🙂

Termenul de sensibil, nu stiu cand l-am auzit prima oara, insa  oricum, cred ca foarte devreme in copilaria mea.”E sensibila” auzeam. Nu mai  stiu ca o spunea mama, ca o spuneau matusele,  ideea e ca cuvantul sensibil  facea partea tabloul zugravit despre mine de catre ceilalti.  Insa eu eram fata. Nu prea am auzit sa fie descrisi baietii asa.  Sau daca am auzit vreodata, a fost in cu totul alt contex, respectiv „Baietii nu au voie sa planga! Ce naiba, mai Ionele! Esti barbat! Barbatii nu sunt asa sensibili!”. Genul acesta de replici inca le mai aud prin parculetele de joaca, oferite de catre bunici, mamici, tatici.

20 si ceva de ani mai tarziu, de la „implementarea” acelor etice valori,  observ cum termenul de sensibilitate nu se mai doreste a fi asociat nici macar cu sexul cel slab si frumos. Sensibilitatea a devenit apanajul celor slabi. A fetelor/femeilor, baietilor/barbatilor  ce nu au tarie de caracter. Asa spune societatea, sau ..ma insel?

O femeie inca poate fi protejata de organele ei genitale dotata inca din nastere, insa un barbat..un barbat sa planga..si sa planga mai ales in public…nu -l mai salveaza de opinia publica opresiva ..nici Aghiuta. Si o Dumnezeule, ce poate fi mai coplesitor decat …aratatul cu degetul ? Pentru cel vizat, desigur!

Avand in vedere toate cele povestite mai sus, scurta mea experienta de viata mi-a dovedit …totusi,  urmatoarele:

– sensibilitatea este o caracteristica a speciei umane.

– sensibilitatea nu este nicidecum apanajul celor slabi.

– sensibilitatea este un sentiment/emotie ce ne -a fost oferit de natura pentru a ne ajuta sa evoluam ca fiinte cu constiinta, logica si ratiune.

– s-a dovedit prin numeroase studii , ca lacrimile contin in ele si hormonii stresului, ceea ce dovedeste ca prin eliminarea lor, corpul uman scapa de substantele ce nu-i sunt folositoare. O alta arma super inteligenta de auto-aparare,  a naturii, cu care aceasta ne-a dotat.

–sensibilitatea cucereste si mai mult decat atat pastreaza.

– sensibilitatea chiar construieste oameni cu adevarat puternici si prieteni pe care te poti baza oricand, oriunde.

– sensibilitatea ajuta la construirea empatiei, emotia ce ne ajuta sa intretinem si sa dezvoltam armonios relatiile interumane.

– sensibilitatea a creat marile si magnificele opere de arta din literatura, pictura…dezvolta lumea si viziunea interioara a  omului.

– sensibilitatea chiar face oamenii mai frumosi. Nu stiu cum ii vedeti voi, insa eu ii ador. Sa fii sensibil si sa ai curajul sa mai si arati asta, mai ales daca esti barbat…asta da ..dovada de barbatie !!!

Sa te acunzi in spatele un zambet pietrificat prin care-ti arati dintii ca intr-un ranjet, mi se pare de 1000 de ori , mai mult,  o dovada a lasitatii. Inseamna a evita confruntarea cu proprii demoni pana la urma, chiar daca sunt creati de aratatoarele societatii. Sau faptul ca-ti ignori propriile emotii, doar pentru „a da bine” in fata acestei minunate si binevoitoare societati, este o mare dovada de iubire fata de tine insuti nu-i asa?!

________________________

Acest articol l-am scris, gandindu-ma la acele mamici ce-si educa copiii, indeosebi baietii in sensul clasicei barbatii. Plansul denota sensibilitate iar tu esti baiat, deci trebuie sa fii puternic si sa nu plangi.

Un mare rau facut propriilor copii, prin aceste indemnuri.

Copiii, indiferent de ceea ce au in pantaloni, trebuie lasati sa creasca liber si frumos.Vrei sa razi? Rade!!!  Rad impreuna cu tine! Vrei sa plangi!? Plangi! Te tin in brate, si sunt alaturi de tine! 

Trebuie incurajati sa traiasca la propriu tot ceea ce simt.

Daca sunt incurajati sa zambeasca, de ce sunt incurajati sa se opreasca din plans? Plansul este o terapie, oferita de natura, tocmai pentru protectia noastra, tocmai pentru a ne elibera de stres. Si copiii au stresul lor. Nu conteaza ca au 2 ani, 3 sau 10. Dar la aceste varste, o portie buna de plans este o solutie foarte buna pentru eliberarea de acesta.

Astfel ca dragi mamici, nu o spun eu ci marii psihologi ai lumii, gen Aletha Solter .

In final, pot sa-ti spun doar ca in prezent sunt foarte multumita de sensibilitatea mea. Ce-i drept, au fost momente, zile, saptamani cand ma uram pentru asta. Azi sunt mandra de ceea ce pot simti..si cel mai grozav castig sunt prietenii autentici  care-mi sunt alaturi. Nu sunt multi , dar stiu ca daca ii sun la 2 noaptea sa ma ajute, se dau jos din pat fara ezitare pentru a-si oferi sustinerea.

🙂