Ce transforma o pasiune, intr-o povara

Am avut intotdeauna o atractie si  diverse preucupari spre arta vizuala, tot ce tinea de schita, desen, pictura, fotografie, etc.

Nu am facut performanta in niciuna dintre ele, insa am cochetat cu fiecare.  Problema nu era ca nu am avut interese..ci ca aveam prea multe. :))

5 ani, am facut fotografie de eveniment. Era un mod placut de a-mi petrece timpul din punct de vedere profesional.

Nu o sa va consum timpul cu detalii despre cat si cum am muncit pentru a ridica pe picioare o afacere (de familie, e drept) de la zero. Si cand zic zero ma refer la si partea de finantare dar si la partea de informatii economice. Mult timp m-am considerat o „norocoasa”.  Nu numai ca prestam o activitate care imi placea, dar mai eram si platita pentru asta. Iar pe langa partea financiara, legam relatii frumoase. Unele din ele, inca mai exista in viata mea. In plus eu nu simteam ca muncesc :).

Ce mi-as fi putut dori mai mult?

TIMP. Asta imi doream. Timp liber. Timp petrecut cu sotul meu, cu prietenii. Cu familia.

Ceea ce fusese o adevarata terapie  se intorcea impotriva mea.

In timp, am inteles ca orice ai face din pasiune, daca o faci pana la epuizare, indiferent de rezultatele financiare, aceasta pasiune poate deveni o povara.

Mi-am analizat ultimii ani in care am facut acest lucru, am analizat obiectivele cu care am plecat la drum si rezultatele acestora. In principiu am obtinut ce mi-am dorit, insa pe drum am pierdut din vedere costul acestor rezultate/beneficii. Pentru ca, in orice situatie exista beneficii dar si costuri.

Acest cost se traducea in timpul liber petrecut cu mine si/sau cu cei dragi. De sanatate..nu mai zic.

Inca de la inceput mi-am asumat aceasta lipsa de timp. Pe o perioada limitata, insa.

Dar m-am trezit ca anii trec si lucrurile nu se schimba. Ca perioada aceea limitata..se tot duce spre o perioada ..nelimitata. Si din acel moment, am inteles ca nu sunt pregatita sa platesc acest cost. Indiferent de beneficiu.

Si nu. O vacanta sau doua pe an, petrecute cu familia undeva departe de casa, nu suplinesc acele momente mici ale zilei, petrecute impreuna. Acele discutii despre nimic si despre toate.

O prajitura „savurata” pe fuga alaturi de mama ta, nu suplineste alte momente cand ar avea nevoie de o vorba buna, spusa..fie ea si la telefon..doar daca ai avea timp.

––

Daca ai intelepciunea sa te opresti la timp din goana haotica dupa cantitate si devii mai atent la calitate, mai ai totusi o sansa la viata ..buna, placuta si cu sens.

Ce transforma o pasiune, intr-o povara? Pierderea echilibrului. 

______________________

Este nevoie de pasiune?

Negresit!

Banii ..cei mai faini bani, vor iesi intotdeauna din ceea ce faci cu pasiune. Unde nu exista pasiune nu exista multumire pe termen lung. Exista trebuie  si este necesar.

Secretul consta in a sti cand sa incepi, cand sa continui..si cand sa te opresti.

Cum inveti despre a sti?

Fiind  foarte atent la ceea ce tu simti cand faci acel lucru.

In concluzie, daca esti pregatit sa platesti costul, te poti bucura si de beneficiu. Totodata daca nu esti pregatit sa platesti costul nu este nicio nenorocire. Ai alte beneficii. Intodeauna exista.

Si daca actiunile tale converg cu gandurile tale si cu principiile tale de viata, exista foarte multe sanse sa fii un om care trece prin viata cu entuziasm.

Iar daca exista entuziasm, exista viata traita cu pasiune!

____________

P.S. N-am renuntat la fotografie. Insa in prezent, o fac in ..echilibru. 😉

 

 

 

Sfaturi de la un batran

1.”Să ai o strângere de mână fermă. ”

2.”Priveşte oamenii în ochi.”

3.”Cântă când faci duş.”

4.”Într-o luptă, loveşte primul şi loveşte tare.”

5.”Păstrează secretele.”

6.”Nu renunţa niciodată la cineva. Miracole se întâmplă în fiecare zi.”

7.”Mereu acceptă când ţi se întinde o mână.”

8.”Fii curajos. Chiar dacă nu eşti, prefă-te. Nimeni nu va şti diferenţa.”

9.”Fluieră.” 

10.”Alegeţi partenerul de viaţă cu atenţie. Din această decizie se vor naşte 90% din momentele tale fericite sau triste.”

11.”Creează-ţi un obicei din a face lucruri drăguţe pentru ceilalţi, chiar dacă aceştia nu observă.”

12.”Împrumută doar acele cărţi pe care nu le mai vrei înapoi.”

13.”Niciodată nu spulbera speranţele unei persoane. Este posibil ca ele să fie tot ceea ce are.”

14.”Când joci împotriva copiilor, să îi laşi mereu să câştige.”

15.”Oferă oamenilor o a doua şansă dar nu şi o a treia.”

16.”Fii romantic.”

17.”Devino cea mai entuziastă şi opimistă persoană pe care o cunoşti.”

18.”Destinde-te şi calmează-te. Nimic nu este la fel de important ca atunci cum ţi s-a părut la început. ”

19.”Nu lăsa telefonul să întrerupă momentele frumoase. El există pentru confortul tău nu a celui care sună.”

20.”Fii un bun pierzător.”

21.”Fii un bun învingător.”

 

_________________________

Articolul este preluat de pe vestibune.net

Fericirea, doar o decizie.

Fericirea, se spune ca este o DECIZIE. 

Inseamna ca daca fericirea este o decizie, experienta fericita, doar o urmeaza, ca si consecinta a deciziei tale.

Astfel ca DECIZIA DE A FI FERICIT este cauza viitoare a  unei VIETI IMPLINITE.

Atat de simplu si totusi atat de complicat?

Nu. Viata nu este complicata. Felul nostru de a o interpreta insa , da este complicat.

Mi-am propus sa observ viata altor fiinte, gen..un caine, o pisica, o gaina, o vaca. Deh! Ce am si eu prin jur. Si am remarcat, ca fiecare din aceste fiinte enumerate (cel putin!) nu se complica in a-si trai viata. Pisica este pisica, gaina..gaina..si vaca..vaca. Da! Vor veni carcotasii si vor spune..poate de aceea au si ramas…ceea ce sunt. Pentru ca o pisica nu-si pune intrebarea de ce e pisica..si cum poate deveni..poate copac. Stiu, e amuzant. Insa fiinta umana, e drept (probabil ) in scop evolutiv isi doreste sa fie orice altceva..mai putin ceea ce este. .

Si cum orice situatie are avantaje si dezavantaje, insusi principiul evolutiei, are dezavantajele lui.

In goana lui inspre evolutie si inspre A DEVENI, omul uita ce este si ce a fost.

Uita de iubire, de emotie, de frumusetea vietii simple. Alearga, pentru a-si spori confortul si paradoxal, confortul devine asemeni unei himere. Cu cat incerci sa-l prinzi mai mult, cu cat devine..de neatins. Pentru ca nu poti sustine ca ai o viata confortabila, din moment ce tu esti in mod constant stresat si bulversat  de grijile zilnice. Indiferent de cate vacante pe an iti programezi sau indiferent in ce pat cu puf dormi seara. Daca mai apuci…

In concluzie, revin. Conceptul de fericire, este o simpla decizie. Genialitatea deriva din potentialul fiecaruia de a avea rabdare si de a intelege. Pe sine si lumea in care traieste.

Stima de sine retusata.

Aparent. Si real.

Stima de sine ridicata, a devenit o adevarata provocare, intr-o societate in care in primul rand conteaza ceea ce ar trebui sa fii  decat ceea ce esti cu adevarat.

Mastile, despre care vorbeam la inceput pe blog..parca se indesesc. Nu stiu, pe tine nu te sufoca? Si nu neaparat cale-ai purta..dar cred ca si simpla observare, poate fi la un moment dat..sufocanta. Sau poate a trecut doar timpul si le observ ..din ce in ce mai des. ..

E hilar cum, in anul 2015 cand exista atata informatie si cand dezvoltarea personala a devenit atat de accesibila, oamenii continua sa persevereze, in trairi..atat de neautentice. Iar prezenta unui numar atat de mare boli si afectiuni, cand medicina este atat de ”avansata”, vine si confirma o suferinta perena: aceea a spiritului.

De buna voie si nesilit de nimeni, iti incatusezi spiritul, sufletul, constiinta (spune-i cum vrei)…doar pentru a parea ca esti mult mai bun. Mult mai corect. Mult mai cinstit. Mult mai,…!

Uiti, ca,.poate macar o singura persoana ti-a spus la un moment dat ca ..esenta succesului, nu este sa fii CEL MAI pentru ca tu deja esti UNIC. si diferit, exact asa cum esti.

Cu totii cautam fericirea.

Doar ca fiecare o obtine prin anumite..rezultate..usor diferite.

Si !! Aici e aici. Fericirea..devine o himera, in momentul in care (si sunt dese aceste momente), o cautam in exterior.

Tu..nu esti vesnic.

Tu nu esti constant.

Esti o fiinta in continua transformare si schimbare.

Dar mediul in care tu traiesti ?! Este mai mult..decat intr-o continua schimbare.

Astfel..ca..oare cum poti obtine o constanta a fericirii de la un mediu si/sau alte fiinte intr-o continua schimbare? 

Este posibil oare ca fiintele umane sa fi ales in mod eronat identificarea fericirii? Sau pur si simplu, aceasta vesnica neliniste interioara, nu este decat o farsa a evolutiei, tocmai pentru a ne motiva pentru a deveni o specie din ce in ce mai puternica?

Si totusi , indiferent care ar fi motivul naturii, vine un moment in viata cand cred, ca fiecare intelege ca fericirea este sursa si nu rezultatul. Fericirea este sursa experientelor si oamenilor frumosi din viata ta. Si nu invers.

In momentul in care tu esti fericit cu tine, cu interiorul tau, exteriorul nu va avea de ales. Se va adapta, fericirii tale.

Celebra vorba, ca interiorul face exteriorul, este cum nu se poate mai adevarata.

Poate ca 2015 ani (cel putin) de evolutie sunt suficienti pentru o stima de sine retusata. Poate ca e momentul sa nu te mai compari cu vecinul. Poate ca e vremea acceptarii totale si neconditionate a sinelui tau. Poate ca stima de sine nu ar trebui sa stea non stop cu telefonul in mana pentru a obtine cele mai sofisticate selfi-uri.

Sau poate ca…au mai spus-o si altii….

___________________________

Articole pe aceeasi tema:

TU AI CURAJ SA RENUNTI LA MASCA TA?

OGLINDA, OGLIJNOARA, SUNT CEL MAI FRUMOS DIN TARA!

LASA MASCA JOS!

Cine esti tu.

Intr-un film, culmea o comedie psihologul pune o intrebare clientului sau:

El incepe sa enumere diplomele si calificarile sale. Psihologul repeta intrebarea: TE-AM INTREBAT CINE ESTI TU, NU CEEA CE TU DETII . A primit ca raspuns ochi mari si nedumeriti.
____________________________________________

Pornind dela cele spuse mai sus, oare ce ne defineste de fapt?

Poate..tot ceea ce ..NU NE DEFINESTE.

De mic copil, aveam acest sentiment in suflet.
Nu ma interesa provenienta sociala sau coronitele obtinute la final de an, atunci cand imi selectam prietenii.

Ca adult, nu s-au schimbat prea multe, referitor la ceea ce am notat mai sus.

Personal , consider despre mine ca pot da dovada de umanitate.

In general, sunt o persoana ce nu are prea multe asteptari de la cei din jurul sau. Dar din alea cateva , care exista, neaparat..prietenii mei trebuie sa fie umani.

Imi doresc ca atunci cand prietenii mei, vor renunta la branduri, calificari si statut,sa fie mandri de ceea ..ramane. Si de ceea ce ei sunt.

Ei sunt oglinda mea.Si eu ..pot fi a lor.

Experientele m-au invatat despre cat de important este sa stii cine esti.

Cand nu stii cine esti, cauti mereu validari de la ceilalti.

Si asta se vede prin modul in care alergi dupa functii, calificari, bani, like-uri si tot ce ar putea fi o arma cu care sa-ti dovedesti ..valoarea.

E dificil sa ti doresti altceva, cand societatea iti repeta in mod sistematic cum si cine ar trebui sa fii, pentru a fi iubit.

Presupune, totusi un efort sa iesi din acest cerc vicios.

Sper sa-ti gasesti puterea de a afla cat mai curand in viata ta, cine esti. Sau macar partial..In final descoperirea a ceea ce esti este un proces ce poate dura toata viata.

Din acel moment tot universul tau va capata alte dimensiuni.

__________________________________________________________________

ARTICOLE CE TE-AR PUTEA INTERESA:

Lasa masca jos

Despre nevoia de  a fi tu insuti

Ai curaj sa fii tu insuti

Fragment din „Diavolul pacalit” 

Cat de sigur esti de valorile tale

„Daca te enervezi atunci cand cineva nu este de acord cu tine, inseamna ca simti nevoia sa aperi o credinta de care nici tu nu esti sigur.”

Ursula Yvonne Sandner

Am spus de multe ori asta. Un om care este sigur de valorile sale, nu se infurie cand celalalt nu i le impartaseste.

Dar omul slab care se indoieste… in adancul sufletului sau, incearca sa te convinga si pe tine prin orice mijloace,  de credintele sale.

Astfel, convingandu-te pe tine, parca si el crede mai mult , nu i asa?