Descult sau in genunchi?

De mic copil am fost o razvratita. Probabil ca de aceea aveam si destule conflicte. Imi dau seama ce multe batai de cap i-am dat mamei. Probabil ca azi, m-a iertat : P .

Nu mi-au placut niciodata regulile si reactionam destul de violent,  verbal la „asa trebuie”. Dar asta pentru ca imi era „recomandat” sa ma supun regulilor jocului. Imi pare rau pentru „ei”, insa eu am simtit ca pot mai mult :).

In prezent, am mai crescut putin si desi nu mai reactionez violent la „asa se face”, inca ma revolt. Dar intr-un mod pasnic si linistit, pentru ca mi-am dat seama cat de incorsetata si lipsita de magie este viata celor ce respecta regulile, traditiile, cutumele – gura lumii.

 

Acum „revolta” consta ..putin, poate in exemplul personal si mai mult in argumente atunci cand imi sunt solicitate, sub o forma sau alta: de ce este mai sanatos si mai intelept sa-ti asumi responsabilitatea pentru viata si alegerile tale, decat sa mergi anost si banal pe o cale batatorita dar ceva mai sigura.

 

E totusi , tragico-amuzant. Nimic nu e mai sigur pe lumea asta decat schimbarea. Si moartea. A! si taxele bineinteles! 🙂

 

pink-peonies-wedding-inspiration025

Azi stiu, ca libertatea de a fi tu insuti, nu ti-o poate lua nimeni, fara acordul tau.

 

Si mai stiu, ca oricand as prefera o viata scurta dar intensa, decat una lunga, sub steagul obidientei!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fericit ca ai dreptate?

Azi un urmarit un film de cateva minute pe ted.com.

Am fost fericita si mandra de mine intr-o anumita masura sa observ ca si altii, mai simt ca mine.

Experientele prin care am trecut de mica si mediul in care am crescut, cu certitudine m-au construit.

Nu sunt inzestrata cu o inteligenta sclipitoare. Si nici nu sunt cine stie ce femeie apetisanta. Dar am fost inzestrata recunosc, cu un simt analitc poate cam exagerat, o capacitatea de a-mi dezvolta intelepciunea de viata si din plin cu empatie.

De cand ma stiu, analizez ce se intampla in jurul meu. Analizez si cel mai bine simt la nivel emotional ce se intampla, mai ales cu oamenii din jurul meu.

Nu am facut aceasta introducere din dragul de a-ti vorbi despre mine, ci pentru a intelege mai usor urmatoarele:

Pe scurt, unul din frumoasele lucruri ce le-am inteles de mica, a fost faptul ca NU TIN NEAPARAT SA AM DREPTATE, CI IMI DORESC SA FIU FERICITA, SA FIM FERICITI IMPREUNA.

a avea personalitate
a avea personalitate

Astfel ca nu eram si nu sunt o persoana, care tine sa aiba, indiferent de situatie (sau nu!) dreptate.

Mai tarziu, in peripetiile mele, cand  viata m-a adus  intr-un muzeu de arta, am aflat acolo ca: „Uite dom’le!! Are personalitate!!” .  Si nu, Nu-ti inchipui ca se vorbea despre mine. Dar se vorbea asa despre persoanele ce-si impuneau parerile. Despre persoanele, care indiferent ca aveau sau nu dreptate, isi bateau opinia asa…cu pumnul in masa. 🙂 . De aici si articolul cu CE INSEAMNA A AVEA PERSONALITATE. :p

Eu am considerat dintotdeauna ( si nu este un cliseu), ca fiecare om are dreptul la o opinie si fiecare are dreptate in felul lui. Mi-am spus de multe ori cine sunt eu si ce drept am eu sa-i impun lui opinia mea?

Asa ca azi, daca mai aveam vreo indoiala, cand am urmarit acest film de aici , m-am convins inca odata ca a avea personalitate inseamna cu mult mai mult de a  bate cu pumnul in masa si ca a fi fericita (impreuna cu a fi eu insami) conteaza cu mult mai mult decat a avea dreptate. 

 

Si stii ceva?

Viata mea e relaxata si fara frustrari. Macar din punctul asta de vedere, 😉

%d blogeri au apreciat: